Functia de reproducere

Funcţia de reproducere

Reproducerea este o proprietate fundamentală a organismului care se realizează prin participarea a doi indivizi de sex diferit.

Gonadele (ovarele şi testiculele) au funcţia de a produce celule sexuale/ gameţi (ovule sau spermatozoizi), cât şi de a secreta hormoni care asigură condiţii pentru reproducere.

Sistemul reproducător

Sistemul reproducător feminin

Componete:

• organe genitale interne;
• organe genitale externe.

Organele genitale interne sunt: 

• ovarele;
• trompele uterine;
• uterul;
• veginul.

a. Ovarele - gonade feminine:

• sunt situate în pelvis;
• sunt organe pereche;
• sunt formate din două zone: medulară - cu ţesut conjunctiv, vase, nervi şi corticală - în care se află foliculii ovarieni în care se dezvoltă ovocitul;

Ciclul ovarian - durează 28 de zile şi are trei faze:

• faza foliculară - constă în creşterea şi maturarea unui folicul ovarian;
• ovulaţia - constş în ruperea foliculului ovarian matur şi expulzarea ovocitului II, captat de trompa uterină;
• faza luteală - constă în transformarea foliculului ovarian, care a realizat ovulaţia, în corp galben (care secretă hormonii estrogeni şi progesteron). Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben dă naştere corpului alb (zona cicatriceală).

b. Trompele uterine - conducte pereche:

• situate între ovare si utere;
• rol: captează şi conduc spre uter ovulul expulzat.

c. Uterul - organ cavitar, nepereche;

• situat în pelvis, între vezică urinară şi rect;

Ciclul uterin - durează 28 de zile, se suprapune peste ciclul ovarian şi are trei faze:

• faza menstruală - durează 3-4 zile în care se elimină stratul superficial al mucoasei uterine împreună cu o anumită cantitate de sânge;
• faza proliferativă - între a 4-a şi a 14-a zi în care are loc îngroşarea mucoasei uterine;
• faza secretorie - durează de la a 15-a zi până la apariţia unei noi menstruaţii. Mucoasa uterină este pregătită pentru nidaţie.

d. Vaginul - organ cavitar;

• se găseşte în continuarea uterului.

Organele genitale externe - vulva cuprinde labiile mari, muntele lui Venus, labiile mici, clitorisul, orificiul vaginal.

Funcţiile ovarelor

          Ovarele au funcţie mixtă: exocrină şi endocrină.

1. Funcţia exocrină - ovogeneza - constă într-o succesiune de modificări pe care le suferă ovogonia (celula nediferenţiată) până la formarea ovocitului II. În timpul ovulaţiei, foliculul ovarian matur expulzează ovocitul de ordinul II care este captat de trompa uterină. Ovocitul II se transformă în ovul. În treimea superioară a trompei uterine are loc fecundaţia.

Fecundaţia constă în unirea spermatozoidului cu ovulul, rezultând celula-ou (zigotul).

Ovulul este celula sexuală feminină, haploidă (cu un set de cromozomi).

Toate ovulele conţin cromozomul X.

   2.  Fecundaţia endocrină - constă în secreţia de hormoni ovarieni: estrogeni şi progesteron.

Sistemul reproducător masculin

Componente:

• organe genitale interne;
• organe genitale externe.

Organele genitale interne sunt:

• testiculele;
• căi spermatice;
• glande mixte.

a. Testiculele - gonadele masculine:

• sunt situate în scrot;
• sunt organe pereche;
• sunt formate din lobuli cu tubi seminiferi contorti - în care se formează spermatozoizii (gameţii masculini) şi celulele interstiţiale Leydig - care secretă hormonii androgeni.

b. Căile spermatice - sunt intratesticulare şi extratesticulare.

    Căile intratesticulare sunt: tubii drepţi, reţeaua testiculară.

    Căile extratesticulare sunt: canalele eferente, canalul epididimar, canalul deferent, canalul     ejaculator, uretra (cale urogenitală pentru eliminarea urinei şi a lichidului seminal).

c. Glandele anexe sunt: veziculele seminale şi prostata.

   Veziculele seminale:

• sunt glande pereche;
• sunt situate posterior de vezica urinară;
• secretă un lichid cu rol de trasnport şi ca mediu nutritiv pentru spermatozoizi.

Prostata

• este situată sub vezica urinară;
• secretă un lichid cu rol de transportor şi ca mediu nutritiv pentru spermatozoizi.

Organul genital extern - penisul - este organ genital şi urinar.

Funcţiile testiculare

         Testiculele au funcţie mixtă: exocrină şi endocrină.

1. Funcţia exocrină - spermatogeneza - constă într-o succesiune de modificări pe care le suferă spermatogonia (celula nediferenţiată) până la formarea spermatozoizilor. 

          Spermatozoidul este celula sexuală masculină, haploidă (cu un set de cromozomi).

          Spermatozoizii sunt de două tipuri, după cromozomii de sex pe care îi posedă: 22+X sau 22+Y.

      2. Funcţia endocrină - constă în secreţia de hormoni androgeni: testosteronul.

 Sănătatea reproducerii

        Sănătatea reproducerii implică o viaţă sexuală în siguranţă, posibilitatea de a procrea, precum, şi libertatea de a hotâri când, dacă şi cât de des doresc să procreeze.

        Planificarea familială reprezintă capacitatea persoanei sau a cuplului de a anticipa şi de a avea numărul dorit de copii, la momentul ales şi la intervale de timp între naşteri, pe care le hotărăsc singuri. Acest lucru se poate îndeplini prin folosirea metodelor contraceptive şi prin tratamentul infertilităţii involuntare.

        Obiectivele serviciilor de planificare familială:

• abilitatea individului/ cuplului de a decide dacă şi când să aibă copii;
• prevenirea sarcinilor nedorite, avortului şi abandonului de copii;
• asigurarea utilizării corecte a contraceptivului ales;
• prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS);
• prevenirea şi depistarea precoce a cancerului de col uterin şi de sân;
• păstrarea calităţii vieţii de cuplu.

         Concepţia-se realizează în perioada de maturitate sexuală a celor două sexe.

• în ziua a 14 a ciclului ovarian are loc ovulaţia;
• ovocitul II ajunge din ovar în pavilionul trompei uterine unde are loc fecundaţia;
• se formează zigotul care începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină (72 ore).

         Sarcina:

• în uter, zigotul îşi continuă segmentarea înca trei zile, după care se fixează în mucoasa uterină-nidaţia;
• din zigot se formează embrionul care din luna a treia devine făt ce creşte şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină;
• schimburile nutritive dintre mamă şi făt se realizează prin intermediul placentei şi al vaselor ombilicale.

Sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid care fecundează ovulul. Dacă spermatozoidul are heterozomul X, copilul va fi fată. Dacă spermatozoidul are heterozomul Y, copilul va fi băiat.

          Naşterea-constă în expulzia fătului la sfârşitul celor nouă luni de dezvoltare intrauterină.

          Contracepţia-constă în aplicarea unor metode de împiedicare a concepţiei.

          Metodele temporare de contracepţie sunt:

• contraceptivele orale;
• contraceptivele de barieră: prezervativele, diafragma, spermacidile;
• steriletul;
• injecţiile cu progesteron sau implanturile subdermice hormonale;
• metoda calendarului:
  Metoda calendarul în cazul ciclului regulat
  
  
  Dacă femeia are ciclu regulat, "ceas", este foarte uşor să calculezi zilele de fertilitate prin metoda calendarului. Să zicem că în fiecare lună ciclul tău durează 28 de zile. Ceea ce se ştie relativ sigur despre ciclul menstrual este că din ziua când are loc ovulaţia şi până la apariţia menstruaţiei trec aproximativ 14 zile.
  Deci, în cazul cu ciclul menstrual de 28 de zile, ovulaţia are loc aproximativ în ziua a 14-a (28 - 14 = 14). În această situație, zilele în care există șansa să rămâi însărcinată este între ziua a 9-a și ziua a 16-a (4-5 zile înainte de ovulație și1-2 zile după ovulație).
  
  De ce 4-5 zile înainte de ovulație? Pentru că spermatozoizii pot trăi în uter și în trompele uterine până la 4-5 zile. Și dacă înainte de ovulație cu 4 zile ai avut un contact sexual neprotejat, este foarte posibil ca unul dintre spermatozoizi să fi supraviețuit și să fecundeze ovulul în momentul în care acesta este eliberat de ovar.
  
  
  De ce 1-2 zile după ovulație? Pentru că ovulul trăiește 24 de ore, timp în care orice contact sexual neprotejat poate duce la o sarcină.
  
  Metoda calendarului în cazul ciclului neregulat
  
  
  
  Ce făci însă dacă ciclul tău menstrual are o durată diferită în fiecare lună?
  Acum este mai dificil, pentru că în momentul în care îți vine menstruația nu ai cum să știi care va fi durata ciclului menstrual ce începe. Dacă s-ar putea ști de la inceput acest lucru, ar fi foarte ușor să stabilești care este perioada fertilă în care ai șanse maxime să rămâi însărcinată.
  Dar și așa există o soluție, folosind datele privind durata ciclului pe care le-ai monitorizat timp de minim 6 luni poți calcula durata ciclului în fiecare lună. Să dăm un exemplu în care timp de 6 luni s-au înregistrat următoarele valori ale ciclului menstrual 28,26,29,31,27,25. Din aceste valori se ia durata cea mai mică (25) și cea mai mare a ciclului (31).
  Și conform metodei de calcul de la ciclul menstrual regulat se calculează 25-14=11 zile si 31-14=17, și asta înseamnă că ovulația va avea loc între zilele 11 și 17 ale ciclului, și perioada fertilă va fi între zilele 6 și 19 (11-5=6 si 17+2=19).
  Știind când a fost ultima menstruație, este probabil că ciclul tău menstrual să aibă între 25-31 zile, dar nu ai cum să știi la început cât va dura, și când va fi următoarea menstruație. De aceea va trebui să nu ai contacte sexuale neprotejate între ziua a 6-a și ziua a 19-a ciclului menstrual dacă dorești să eviți sarcina, iar dacă doresti un copil aceea este perioada în care trebuie să "vă străduiți".  
  
  
  
  Atenție!!!
  
  Este necesar să ții în continuare evidența ciclului tău menstrual pentru a observa eventualele schimbări ale acestuia.
  Metoda calendarului nu este o metodă foarte eficientă și este recomandat să o folosesti combinat și cu o altă metodă de contracepție.
  
  Avantajele metodei calendarului :
  
  
  Este o metodă naturală de contracepție bazată pe recunoașterea zilelor fertile și este lipsită de nocivitate, nu are nici un fel de efecte secundare, poate fi folosită ocazional, nu reprezintă nici o intervenție pe corp, are un cost foarte scăzut, invatarea ei poate ajuta cuplul să o folosească atât la contracepție cât și la concepție, nu există probleme de revenire a fertilității. În perioadele fertile se pot folosi alte metode contraceptive: prezervativul sau diafragma.
  
  Dezavantajele metodei calendarului:
  
  
  
  Această metodă nu poate fi folosită imediat ci necesită o perioada de timp pentru a fi învățată și pentru a se strânge suficiente date. În cazul folosirii abstinenței periodice, intervalele de timp în care trebuie evitat contactul sexual, sunt lungi (10-15 zile în fiecare ciclu menstrual), necesită instruire considerabilă pentru utilizare corectă, eficientă poate scade foarte mult în cazul în care nu există cooperare și hotărâre din partea ambilor parteneri. Are o rată destul de mare de eșec, mai ales în cazul ciclului menstrual neregulat. Rata de eșec a acestei metode de contracepție poate fi de 15%.

• metoda temperaturii bazinale.

Metodele naturale de contracepție (sau planificarea naturală) se bazează pe          recunoașterea zilelor fertile ale femeii, zile în care se poate produce o sarcină și evitarea  contactelor sexuale în această perioadă sau să se recurgă la celelalte mijloace  anticoncepționale (prezervativ, diafragmă).

Metoda temperaturii bazale reprezintă metoda care determină perioadă fertilă prin măsurarea temperaturii corpului.

Acțiune : se evită întâlnirea dintre spermatozoizi și ovul prin renunțarea la contacte sexuale în perioada în care ovulul ar putea fi fecundat.

Folosire : măsurarea temperaturii corpului se face cu un termometru special, cu scară extinsă între temperaturile de 36 și 38 de grade Celsius, pentru a determina și cele mai mici creșteri ale temperaturii corporale (termometrele obișnuite au scala cuprinsă între 34 și 42 de grade Celsius). Temperatura este măsurată de dimineață, după trezire, în pat, în stare de repaus. Temperatura poate fi luată axilar (sub braț), oral, vaginal sau rectal. Este recomandată măsurarea temperaturii rectal sau vaginal. Dar indiferent de locul unde este măsurată, ea trebuie să fie întotdeauna aceeași. Pe cale orală termometrul trebuie ținut sub limbă timp de 5 minute, în rect sau vagin - 3 minute, iar axilar - 5 minute. Dacă nivelul mercurului este între două gradații se înregistrează gradația inferioară.

Temperatura din perioada preovulatorie este egală sau mai mică de 36,6 grade și crește în jurul momentului ovulației (eliberarea ovulului), perioadă în care femeia poate rămâne însărcinată. Prin observarea atentă a curbei temperaturii pe parcursul a mai multe cicluri menstruale, poate fi stabilit relativ exact momentul ovulației.

Temperatura bazală trebuie măsurată pe parcursul a mai multor cicluri menstruale pentru a vedea unde apare un model de tipul creștere - maxim - platou - scădere care să indice ovulația și care este temperatura de maxim. Temperatura bazală crește cu 0,2 - 1,5 grade. Statisticile arată că în marea majoritate a cazurilor (83 %) temperatura crește brusc, în 15 % din cazuri temperatura crește treptat de-a lungul mai multor zile iar în 2 % din cazuri creșterea temperaturii este în scări.

          Metode definitive de contracepție (sterilizarea) sunt:

• ligaturarea trompelor uterine;
• histerectomia;
• vasectomia.

Boli ale sistemului reproducător

Acum 30 de ani aduceam în discuție doar două boli cu transmisie sexuală: sifilisul și goroneea. Acestea erau descrise ca boli cu risc potențial destul de ridicat, dar care, dacă erau tratate la timp, puteau fi vindecate ușor cu penicilină. "Terenul de joacă" sexual al anilor 60' și 70' s-a transformat acum într-o junglă în care mișună tot felul de infecții exotice, periculoase și adesea incurabile.

Goroneea a devenit mai incisivă, mai periculoasă și mai rezistentă la penicilină. La femei, această boală poate produce infecții pelviene superficiale dar și grave, cauzând probleme care variază de la vătămarea trompelor uterine până la distrugerea completă a organelor de reproducere.

Sifilisul mai răspunde încâ la penicilină, dar continuă să se răspândească printre adulți și adolescenți activi sexual. Netratat el poate afecta, printre alte organe creierul și inima, sau poate cauza moartea.

Chlamzdia infectează sau reinfectează aproximativ trei milioane de oameni în fiecare an, fără să aibă vreun simptom evident. La femei "Chlamdzia distruge trompele uterine cauzând dureroasa problemă a infertilității. Vătămarea trompelor uterine poate duce și la o sarcină extra uterină, situație gravă care necesită operație urgentă. Pe lângă infecții nenumărate, există înca un grup de boli cu transmisie sexuală: afecțiunile cauzate de viruși.

Herpesul Simplex a infectat una din cinci persoane de peste 12 ani din SUA. Herpesul poate produce atât o ușoară iritare cât și o vătămare gravă a pielii, apărând și dispărând ani la rând. Doi din trei noi născuți care se molipsesc de herpes la naștere mor, iar majoritatea celorlalți rămân cu handicapuri grave.

Virusul papilomatos uman sau HPV-ul este probabil cel mai răspândit virus cu transmitere sexuală în Statele Unite. El produce vegetații veneriene. HPV-ul este asociat cu cancerul genital la ambele sexe.

Hepatita B o gravă infecție a ficatului, poate fi transmisă sexual. Infecția se poate auto-limita sau poate persista ani de zile, cauzând complicații neplăcute sau chiar fatale inclusiv cancerul sau ciroza.

Virusul uman imunodeficitar (HIV) este răspândit la peste nouă sute de mii de americani. Progresia de la o infecție HIV la SIDA, și cele din urmă la moarte este inevitabilă, în ciuda progreselor tratamentului medicamentos. În 1998 peste 375.000 de americani au murit de SIDA, alături de milioane de oameni din întreaga lume.